Pentru aplicarea tratamentelor cosmetice corespunzatoare este necesar un minimum de cunostinte de specialitate. Substantele chimice folosite in exces, fara discernamant, au efecte contrarii si pot deveni chiar daunatoare.

Cosmeticianul trebuie sa cunoasca proprietatile fizico-chimice ale substantelor pe care le foloseste zilnic, deoarece pe aceste proprietati se bazeaza actiunea fiziologica a produselor cosmetice. In felul acesta el poate sa-si dea seama de valoarea produselor existente si poate sa le foloseasca rational avand intotdeauna in minte dictonul: „Primum non nocere”.

In general, persoanele care nu sunt de specialitate aleg produsele cosmetice dupa pret, dupa parfum sau provenienta, fara sa tina seama de compozitia lor chimica.

Produsele cosmetice romanesti, avand in compozitia lor miere, laptisor de matca, propolis, ca si mastile cu verdeturi, pe baza de clorofila si vitamine, desi mai putin spectaculoase, dau rezultate excelente si sunt tot mai cautate pentru eficacitatea si ineditul lor. Insasi traditia noastra in acest domeniu demonstreaza ca ingrijirea frumusetii nu a fost si nu trebuie sa fie privita ca o frivolitate sau o pierdere de timp.

Toamna este anotimpul in care disparitia bronzului face sa iasa la iveala ridurile, din cauza uscaciunii tenului din timpul verii, cuperoza, pistruii.

Pe un ten uscat, ridat se aplica masaje faciale, masti cosmetice, ca de exemplu: masca de ulei de masline caldut, se aplica imbiband un tifon timp de 20-30 minute, sau o masca emolienta de galbenus de ou in care s-a inglobat un varf de cutit de borax.

Pentru a impiedica aparitia cuperozei (rosul exagerat in ograji), ne vom feri de schimbarile bruste de temperatura. Local se aplica comprese cu infuzie de musetel continand 1% extract de Hamamelis.

Toamna, din cauza scaderii temperaturii au de suferit indeosebi tenurile uscate, la care sub actiunea vasoconstrictoare a frigului, se micsoreaza secretia sebacee. Aceasta se combate cu creme hidratante. Tenurile grase au mai putin de suferit, dar aceasta nu inseamna ca pot fi neglijate; se recomanda lotiuni tonice si masti fitocosmetice.

Din unele alge marine verzi sau brune se prepara extracte (alginate) utilizate pe scara destul de larga in practica cosmetica. Aceste alge contin cantitati mari de vitamine (A si C), glucide (aprox. 60%), algina cu aspect gelatinos, substante albuminoide (8-12%), putine grasimi, clorofila si iod, fier, calciu, brom.

Extractele de alge marine se incorporeaza in creme, lotiuni si masti cosmetice folosite pentru efectul lor emolient, calmant, rehidratant si nutritiv.

In tratamentul pentru prevenirea si combaterea imbatranirii tenului in cosmetica modena se utilizeaza cu succes propolisul sau cleiul de albine. Are actiune antiseptica si dezinfectanta pronuntata, ca si actiune antiimflamatoare, antipruriginoasa. Incorporat in creme sub forma de extract moale, propolisul da produse nutritive cu efect de regenerare a pielii. De aceea poate fi inclus in grupa biostimulatorilor.

Colesterolul este o substanta lipoidica prezenta in cantitate mica in orice celula, si in special in tesutul nervos, in creier, in galbenusul de ou, in lanolina.

Colesterolul influenteaza regenerarea celulelor si combate deshidratarea pielii. Este frecvent intrebuint atat la prepararea cremelor. Se prezinta sub forma unei mase albe-sidefii, unsuroase, insolubila in apa. Rolul colesterolului este de a da grasimilor din organism posibilitatea sa incorporeze, sa retina apa.

Lecitina se gaseste in galbenusul de ou, in lapte, in muschi etc. In compozitia sa intra glicerina, acizii grasi, acidul fosforic si o baza numita colina. E o substanta amorfa, galbuie, insolubila in apa, solubila in grasimi. Ca si colesterolul, este un emulgator dar mai slab.

Intrebuintari – gratie proprietatii de a stimula cresterea si nutritia celulelor, are diverse intrebuintari in medicina si cosmetica. Lecitina se altereaza la temperaturi mai mari de 50 de grade, deci diferitele preparate in care e inglobata nu vor fi incalzite peste aceasta temperatura.

In zilele noastre, disparand inegalitatea dintre sexe, femeile sunt angrenate in diferite sectoare de activitate publica. Obligatiile profesionale au determinat femeia sa-si ingrijeasca mai mult tenul si parul si sa-si retuseze imperfectiunile fizice.

Dreptul la infrumusetare este in concordanta cu epoca in care traim; frumusetea se castiga, ea fiind o chestiune de disciplina. A arata bine nu inseamna a salva aparentele printr-un machiaj sau o coafura impecabila. Frumusetea este o calitate pe care o putem pastra, daca vom respecta o igiena riguroasa, aceasta insemnand si renuntarea la fumat, reducerea la minimum a consumului de alcool, ore de odihna suficiente, somn adanc si reconfortant.

Nu se poate vorbi de ingrijiri cosmetice fara determinarea precisa a naturii tenului (ceea ce echivaleaza cu punerea diagnosticului) deoarece cosmetica nu este altceva decat medicina preventiva. Aplicarea mastilor nu se face la intamplare, empiric, ci in mod stiintific, tinand seama de natura tenului. Pentru a ingriji tenul in mod rational e necesar sa cunoastem structura si functiile pielii.